Galerie

ASTRONAUTUL DUMITRU PRUNARIU, ÎN DIRECT CU MARTE LA ACADEMIA DE VARĂ ATLANTYKRON

WP_20130807_207►Următoarea misiune NASA pe Marte va fi în 2020 ► La Academia Atlantykron a fost marcat un an de când, pe 6 august, Rover-ul american Curiosity a coborât pe solul planetei Marte, prin dialogul dintre astronautul Dumitru Prunariu şi Ravi Prakesh, membru al misiunii Curiosity, de la NASA – JPL (Jet Propulsion Laboratory), în faţa a 400 de tineri, oameni de ştiinţă şi de cultură

Astronautul român Dumitru Prunariu – cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii – a avut, pe 7 august, în cadrul Academiei de vară Atlantykron, unde este invitat de onoare pe toată perioada evenimentuui, un dialog cu Ravi Prakash, membru al misiunii Curiosity în cadrul NASA – JPL (Jet Propulsion Laboratory). Alături de singurul român care a explorat spaţiul cosmic, au susţinut dialogul Sorin Repanovici – coordonatorul programului Atlantykron, Heather Caton – reprezentant al World Genesis Foundation şi Gabriel Vâlsan, reprezentantul Centrului pentru Studii Complexe.

„Pe Marte, datorită misiunii Curiosity s-au găsit elementele vieții: hidrogen, carbon, oxigen. Am descoperit destul de repede, după lansarea misiunii, urme de apă şi am investigat componenţa rocilor de bază. În concluzie, dacă a avut apă, este posibil ca planeta Marte să fi găzduit viaţă şi e posibil să o mai facă şi pe viitor. Misiunea a fost dificilă, dar s-a bucurat de succes deplin. Rover-ul precedent care a amartizat era mult mai mic. Primul Rover, din cadrul misiunii Pathfinder, avea dimensiunea unei roţi din cadrul actualului proiect, Curiosity. Actualul Rover este de dimensiunea unui automobil, având o greutate de 900 de kilograme”, a precizat Ravi Prakesh. „Pe actualul Rover avem instrumente ştiinţifice care cântăresc sute de kilograme, deci rezultatele cercetărilor sunt mult mai complexe. Suntem încântaţi de calitatea fotografiilor pe care le-am obținut”, a adăugat specialistul Ravi Prakash. La această misiune au lucrat, iniţial, circa 1000 de specialişti. Prakash a mai spus că următoarea misiune pe Marte, de o anvergură şi mai mare, este programată pentru anul 2020. Misiunea va fi denumită în urma unui concurs international, adresat copiilor.

”Misiunea Curiosity are rolul de a descoperi dacă pe Marte a existat viaţă. Rezultatele acestei misiuni ne vor indica ce s-a întâmplat pe această planetă acum milioane de ani, cum era atmosfera, cum erau peisajele, apa, cum era vegetaţia. Probabil că aceste descoperiri ne vor ajuta şi pe noi, pământenii, să ne salvăm şi să evoluăm”, a subliniat astronautul Dumitru Prunariu. Acesta a amintit că România este membru deplin al Agenţiei Spaţiale Europene din 2011.

“534 de astronauţi au plecat în spaţiul cosmic până în prezent, dintre care circa 70 nu mai sunt printre noi, dispărând ori în cadrul misiunilor, ori pe cale naturală. Ultimii doi astronauţi sunt chinezi – un bărbat şi o femeie. La vremea mea, în luna mai 1981, am fost al 103-lea astronaut al lumii, şi mă mândresc cu acest lucru, chiar dacă nu m-am încadrat în prima sută de astronauţi. Probabil că peste încă 100 de ani vor conta primii 1000 de astronauţi, zborul în spaţiu urmând să devină ceva obişnuit. Până în prezent ne-am învârtit mult în jurul Pământului, iar 12 astronauţi au ajuns şi pe Lună. Oamenii zboară în jurul Pământului pentru a cunoaşte cum reacţionează organismul uman în imponderabilitate, condiţii imposibil de creat în contextul gravitaţiei terestre. Referindu-ne la zborurile către alte corpuri cereşti, Luna a fost abordată cu succes de către americani. Să nu uităm că primele procesoare Intel, acum extrem de răspândite, au fost create special pentru programul Apollo. Pentru americani, aselenizarea a reprezentat şi o lovitură de imagine puternică pentru acea perioadă. Până la acest program american, supremaţia era deţinută de ruşi, care au trimis primul bărbat şi prima femeie în spaţiul cosmic, primii care au fotografiat faţa nevăzută a Lunii, primii care au trimis o sondă care a căzut pe suprafaţa Lunii şi primii care au construit un laborator spaţial. Americanii au investit mult mai mult pentru misiunea Apollo şi nimeni nu a putut să-i ajungă din urmă. Iar de aici, drumul spre alte planete a fost deschis. Marea problemă pe care o traversăm cu toţii o reprezintă timpul. De la primele nave care au explorat suprafaţa planetei Marte – în 1976 – au trecut peste 30 de ani. Până acum, când un robot de dimensiuni mari a coborât lin pe suprafaţa planetei, având toate condiţiile propice de explorare şi căutând să transmită informaţii dacă a existat viaţă pe Marte, au trecut foarte mulţi ani”, a precizat primul şi singurul astronaut român, Dumitru Prunariu. Pe lângă identificarea condiţiilor vieţii pe Marte, această misiune pregăteşte şi primele misiuni cu echipaj uman.

Într-un decor natural deosebit, împânzit de tehnologie de ultimă generaţie, domnul Dumitru Prunariu a răspuns la întrebările participanţilor la Academia de vară Atlantykron. La întâlnire au participat personalităţi ştiinţifice şi culturale din întreaga lume, Dr. Pierre de Hillerin, director al Centrului de Cercetări pentru Sport, Prof Univ. Dr. Leon ZĂGREAN, Peter Moon – scriitor din SUA, dr.Teodor Vasile (doctor în ştiinţe medicale alternative), Valentin Nicolau (directorul editurii Nemira) etc.WP_20130807_212

”Anul trecut, Academia de vară Atlantykron a găzduit o conferinţă dedicată misiunii Curiosity, chiar la o zi după succesul acesteia. Misiunea Curiosity reprezintă unul dintre momentele importante la nivel global. Iată că după un an de zile, am reluat acest subiect şi am aflat ultimele noutăţi în privinţa proiectului. Rezultatele și importanța lui au fost amplu comentate în cadrul Academiei Atlantykron și aceasta nu oricum, ci în prezența cosmonautului român Dumitru Prunariu și în direct, pe internet, cu membri ai misiunii Curiosity. Următoarea misiune marţiană va fi în 2020, iar prima cu oameni este posibil să aibă loc în 2030. Mă bucur şi mă simt onorat că Academia Atlantykron a devenit un pol de educaţie şi că anul acesta, pe lângă nenumăraţii invitaţi am avut mai mulţi oameni de  ştiinţă renumiţi pe plan international care şi-au dorit să intre în direct cu noi, prin intermediul unor videoconferinţe”, a precizat Sorin Repanovici, coordonatorul programului Atlantykron.

Academia de vară Atlantykron – Scurt istoric

Programul ATLANTYKRON se desfăşoară de 24 de ani şi a fost prezentat cu deosebit interes de către mass-media din România, televiziuni, posturi de radio, ziare, reviste sau edituri. Au fost realizate zeci de reportaje, documentare, au fost publicate cărţi, au fost realizate filme. Începând din 1990, Atlantykron s-a aflat în organizarea şi sub tutela Ministerului Tineretului şi Sportului, şi a primit permanent sprijin şi susţinere din partea mai multor Agenţii Guvernamentale (ANIF, Regia Pădurilor), din partea autorităţilor locale – Primăria Cernavoda, a agenţilor economici locali – Centrala Nuclearo-electrică de la Cernavoda. La desfăşurarea acestui proiect sunt implicate mai multe organizaţii neguvernamentale de tineret din ţară şi străinătate, precum Centrul pentru Studii Complexe, Asociaţia Română pentru Sport şi Cultură, Forum IT, dar și unele organizaţii şi instituţii din SUA, precum World Genesis Foundation. 

În 1990, un mic grup de tineri iubitori de science fiction a ales această insulă îndepărtată drept un loc ideal, deşi sălbatic, unde să se desfăşoare Tabăra anuală de science fiction, ocazie care le oferea şansa să studieze şi să înveţe unii de la ceilalţi.

Timpul a trecut, condiţiile s-au schimbat, dar setea de cunoaştere şi de experienţe noi a rămas. După 10 ani, Tabăra s-a transformat într-o Şcoală de Vară. Tradiţia a continuat, având în fiecare an sprijinul Guvernului şi al unor organizaţii neguvernamentale din întreaga lume. În acest an, Academia sărbătoreşte a 24-a ediţie. Aproape un sfert de secol de existenţă 

Menţionăm că Academia Atlantykron a găzduit, de-a lungul anilor, numeroase personalităţi, precum scriitorii de SF Norman Spinrad (preşedintele Societăţii Scriitorilor de SF şi Fantasy din SUA la acea vreme), Joe Haldeman, Robert Sheckley, Alain LeBussy, Ion Hobana, astronomul Harald Alexandrescu, artiştii Ioan Gyury Pascu, Cristian Grețcu, geneticianul Jonathan Cowie, Bridget Willkinson (Preşedinte al Societăţii Europene de SF), biologul Alexandru Ecovoiu, Gheorghe Fodoreanu (fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism), Peter Moon (scriitor american), astronautul Dumitru Prunariu etc.

Un film de prezentare al Academiei de Vară Atlantykron, publicat pe youtube în septembrie 2008, realizat şi prezentat de David Anderson, a atins un record mondial la numărul de accesări pentru un film educaţional. Intitulat “Next Generation: Atlantykron”, filmul a ajuns în prezent la 23 milioane de vizualizări!

Atlantykron este o insulă sălbatică, un loc care doar pentru zece zile pe an are parte de focuri de artificii, conectare la electricitate, Internet de mare viteză pentru conferinţele virtuale – idee science fiction la primele ediţii din anii 90 -, ecrane mari pe care sunt proiectate imagini in premieră de pe Marte şi, nu în ultimul rând, conferinţele susţinute de specialişti din domeniile ştiinţei, culturii, artei şi comunicării.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s